Optimizarea temperaturii de pasteurizare a laptelui pentru pasteurizatoarele în infraroșu UZM
Optimizarea temperaturii de pasteurizare a laptelui pentru pasteurizatoarele în flux în infraroșu UZM
Model matematic aferent ghidului practic „Cum să alegeți temperatura optimă de pasteurizare pe UZM: ghid practic pentru ferme și fabrici de lactate”.
1. Microflora reziduală și ecuația Dahlberg–Cook
Microorganismele conținute în laptele pasteurizat se numesc microfloră reziduală. Microflora reziduală poate apărea din două cauze: microorganismele care au rezistat pasteurizării și microorganismele care au pătruns în laptele pasteurizat în urma contaminării secundare (infectarea laptelui pasteurizat cu microflora prezentă pe pereții echipamentelor de lapte, conductelor, tancurilor, în aer etc.). Întrucât scopul pasteurizării este distrugerea microorganismelor, microflora reziduală ridicată poate indica fie ineficiența pasteurizării, fie încălcarea regulilor de păstrare și transport al laptelui pasteurizat.
Numărul microorganismelor care supraviețuiesc pasteurizării depinde de trei factori:
- regimul de pasteurizare;
- cantitatea inițială de microorganisme din laptele crud;
- compoziția calitativă a microflorei laptelui crud.
Regimul de pasteurizare este caracterizat prin temperatura de pasteurizare și timpul de expunere (menținerea laptelui la temperatura de pasteurizare pe parcursul unui anumit timp). Cu cât temperatura de pasteurizare și durata expunerii sunt mai mari, cu atât se descompun mai puternic vitaminele, enzimele și aminoacizii și cu atât sunt supuse unor modificări mai mari globulele de grăsime și proteinele. Cu alte cuvinte, odată cu creșterea severității regimului de pasteurizare scad valoarea nutritivă și proprietățile tehnologice ale laptelui, în timp ce consumul de energie, dimpotrivă, crește. Cu cât regimul de pasteurizare este mai blând, cu atât este mai economic, dar cu atât se impun exigențe mai ridicate față de compoziția cantitativă și calitativă a microflorei laptelui crud.
Dependența teoretică a timpului de expunere față de temperatura de pasteurizare a fost dedusă de Dahlberg și are forma:
unde t este timpul de menținere a produsului la temperatura de pasteurizare (s); T este temperatura de pasteurizare (°C); iar a și b sunt coeficienți care depind de mediul de existență al microorganismelor și de termorezistența acestora.
În anul 1951, G.A. Cook a determinat coeficienții din ecuația lui Dahlberg pentru lapte și bacilul tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis): a = 36,84; b = 0,48. Ecuația Dahlberg–Cook are forma:
Exprimând din ecuația Dahlberg–Cook (2) variabila t, obținem:
Valorile timpului de menținere pentru diferite temperaturi de pasteurizare sunt prezentate în Tabelul 1:
| T, °C | 65 | 70 | 75 | 80 | 85 | 90 | 95 | 100 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| t, s | 281 | 26 | 2,3 | 0,21 | 0,02 | 0,002 | 1,6 × 10−3 | 1,4 × 10−5 |
Pe baza acestor date teoretice au fost elaborate regimurile practice de pasteurizare. Acestea sunt mai severe decât cele teoretice. Astfel, pentru bacilul tuberculozei, ecuația Dahlberg–Cook oferă o valoare a menținerii de 0,02 secunde la temperatura de pasteurizare de 85 °C și de 0,002 secunde la temperatura de 90 °C. Totuși, în conformitate cu „Instrucțiunea privind prevenirea și combaterea tuberculozei animalelor” (Punctul 6.1) [1], regimul de decontaminare a laptelui împotriva micobacteriilor tuberculozei prevede încălzirea acestuia la 85 °C cu menținere de 30 de minute sau la 90 °C cu menținere de 5 minute. Iar pentru pasteurizatoarele în infraroșu — 79 ± 0,5 °C fără menținere. Datorită particularităților construcției pasteurizatoarelor în infraroșu, regimurile de decontaminare pentru acestea sunt apropiate de cele teoretice prezentate în Tabelul 1, ceea ce permite păstrarea la maximum a proprietăților nutritive și tehnologice ale laptelui pasteurizat. Mai multe detalii despre particularitățile regimurilor de pasteurizare ale instalațiilor în infraroșu pot fi consultate în articolul „Regimul de decontaminare a laptelui pentru pasteurizatoarele în infraroșu” [2].
Regimurile practice de pasteurizare sunt mai severe decât cele teoretice deoarece microorganismele suferă mutații, crescându-și rezistența atât față de antibiotice, cât și față de impactul termic. În plus, contaminarea bacteriană a laptelui depășește adesea normele pentru care au fost elaborate regimurile teoretice de pasteurizare.
2. Biocinetica laptelui mastitic și puternic contaminat în timpul alăptării vițeilor
De regulă, eficiența pasteurizării la temperatura de 73 ± 1 °C cu menținere de 15–20 de secunde nu coboară sub 99,8%. Aceasta înseamnă că pasteurizarea este supraviețuită de cel mult 0,2% din cantitatea inițială de microfloră conținută în laptele integral. Dacă încărcătura bacteriană inițială a laptelui corespunde DSTU 3662:2015 „Lapte-materie primă de vacă” [3], după pasteurizarea la temperatura de 73 °C cu menținere de 15–20 de secunde și răcire imediată, aceasta va corespunde cerințelor DSTU 2661:2010 „Lapte de vacă de consum” [4].
Totuși, eficiența pasteurizării poate scădea chiar sub 98% dacă se decontaminează lapte cu încărcătură bacteriană ridicată și conținut ridicat de celule somatice. Acesta este laptele obținut de la vaci bolnave de mastită, laptele cu impurificare mecanică ridicată ș.a. — în special dacă înainte de pasteurizare a fost păstrat timp de câteva ore la o temperatură de peste 8–10 °C. Un asemenea lapte este considerat neconform și consumul său de către oameni este interzis. Totuși, după decontaminare, acesta poate fi utilizat pentru alăptarea vițeilor. Temperatura de alăptare a laptelui trebuie să fie de 38–40 °C, iar aceasta este temperatura cea mai favorabilă pentru înmulțirea microflorei. Numărul celulelor somatice într-un asemenea lapte poate atinge 13 milioane în 1 cm3, iar contaminarea bacteriană poate depăși 5 milioane în 1 cm3. Pe lângă încărcătura bacteriană ridicată și conținutul mare de celule somatice, un asemenea lapte se deosebește prin compoziția microflorei: conține o cantitate sporită de bacterii termofile, rezistente la impactul termic.
Dacă încărcătura bacteriană inițială a laptelui a fost de 5 milioane în 1 cm3, după pasteurizarea la temperatura de 73 °C cu menținere de 15–20 de secunde aceasta va fi de cel puțin 100 de mii în 1 cm3 și, fără răcire, se va dubla la fiecare 19–20 de minute. Peste 2 ore, contaminarea bacteriană a laptelui pasteurizat se va apropia de valoarea inițială de 5 milioane în 1 cm3, ceea ce este inadmisibil pentru alăptarea vițeilor și poate duce la intoxicații și mortalitatea animalelor. Perioada de 2 ore este aleasă deoarece o oră este consumată pentru pasteurizare, iar încă o oră — pentru distribuirea și alăptarea vițeilor.
Contaminarea bacteriană totală a laptelui la sfârșitul alăptării vițeilor poate fi determinată după formula:
unde:
- Bfeed_end — contaminarea bacteriană a laptelui la sfârșitul alăptării vițeilor, în 1 cm3;
- Bpast_end — contaminarea bacteriană a laptelui la sfârșitul pasteurizării, în 1 cm3;
- tfeed — timpul consumat pentru alăptarea vițeilor, minute;
- A — perioada de diviziune a celulelor microflorei reziduale, egală în continuare cu 19 minute.
La rândul său, contaminarea bacteriană la sfârșitul pasteurizării Bpast_end este determinată de formula:
unde:
- Binit — contaminarea bacteriană a laptelui integral care intră la pasteurizare, în 1 cm3;
- ηpast — eficiența pasteurizării, %;
- tpast — timpul consumat pentru pasteurizarea laptelui, minute.
Derivarea completă a formulei (5) poate fi consultată în articolul „Dinamica creșterii microflorei reziduale în procesul de pasteurizare” [5].
Eficiența pasteurizării pe pasteurizatoarele în infraroșu la temperatura de 87 °C cu menținere de câteva secunde depășește 99,8%–99,9% chiar și pentru laptele neconform cu încărcătură bacteriană ridicată. Dacă încărcătura bacteriană inițială a laptelui atingea 5 milioane în 1 cm3, iar temperatura de pasteurizare a fost de 87 °C, imediat după pasteurizarea care a durat 1 oră (tpast = 60 min) aceasta va constitui 18,1 mii în 1 cm3. Iar peste încă 1 oră, la sfârșitul alăptării vițeilor (tfeed = 60 min), conform formulei (4), nu va depăși 162 de mii în 1 cm3, ceea ce este complet sigur pentru alăptarea vițeilor.
3. Recomandări practice (1–8), Formula (6) și Calculatorul interactiv de temperatură UZM
Astfel, recomandările privind optimizarea regimului termic constau în următoarele:
- Temperatura de pasteurizare trebuie să fie cât mai joasă posibil, dar în același timp să asigure un nivel acceptabil al microflorei reziduale până la sfârșitul alăptării vițeilor. Pentru determinarea temperaturii minime de pasteurizare la un nivel dat al încărcăturii bacteriene a laptelui care intră la pasteurizare, se poate utiliza formula:
unde T este temperatura de pasteurizare a pasteurizatorului în infraroșu (°C). Temperatura de pasteurizare pentru diferite niveluri de contaminare bacteriană este prezentată în Tabelul 2:T(Binit) = 88 − 0,014 × 103 × (107 − Binit)107(6)
Binit, UFC/cm3 103 5 × 104 1 × 105 5 × 105 1 × 106 3 × 106 5 × 106 107 T, °C 74 75 75 78 81 86 87 88 - Dacă încărcătura bacteriană a laptelui crud corespunde Clasei „Extra” conform DSTU 3662:2015 „Lapte-materie primă de vacă” [3] și nu depășește 100 de mii în 1 cm3, iar numărul celulelor somatice este ≤ 400 de mii în 1 cm3, temperatura optimă de pasteurizare constituie 74 °C;
- Dacă încărcătura bacteriană a laptelui crud corespunde Clasei „Superioare” conform DSTU 3662:2015 [3] și nu depășește 300 de mii în 1 cm3, iar numărul celulelor somatice este ≤ 400 de mii în 1 cm3, temperatura optimă de pasteurizare constituie 76 °C;
- Dacă încărcătura bacteriană a laptelui crud corespunde Clasei I conform DSTU 3662:2015 [3] și nu depășește 500 de mii în 1 cm3, iar numărul celulelor somatice este ≤ 600 de mii în 1 cm3, temperatura optimă de pasteurizare constituie 78 °C;
- Dacă încărcătura bacteriană a laptelui crud corespunde Clasei a II-a conform DSTU 3662:2015 [3] și nu depășește 3 milioane în 1 cm3, iar numărul celulelor somatice este ≤ 800 de mii în 1 cm3, temperatura optimă de pasteurizare constituie 86 °C;
- Dacă la decontaminare sosește lapte neconform pentru alăptarea vițeilor, obținut de la un grup de vaci cu mastită, cu încărcătură bacteriană > 3 milioane în 1 cm3, număr de celule somatice > 800 de mii în 1 cm3 și grad de puritate sub grupa a 2-a, temperatura optimă de pasteurizare a unui asemenea lapte constituie 87–88 °C;
- După cum se vede din formula (4), pentru minimizarea încărcăturii bacteriene a laptelui cu care sunt alăptați vițeii (Bfeed_end), trebuie reduse la minimum timpul consumat pentru pasteurizarea laptelui (tpast) și timpul consumat pentru alăptarea vițeilor (tfeed). Pentru minimizarea timpului de pasteurizare tpast, trebuie utilizat un pasteurizator cu o productivitate orară care corespunde volumului de lapte ce trebuie prelucrat într-o oră: dacă pentru alăptarea vițeilor trebuie decontaminată 1 tonă de lapte, productivitatea pasteurizatorului trebuie să fie de cel puțin 1.000 l/oră (UZM-1,0R sau UZM-1,0P). Corespunzător, pentru minimizarea lui tfeed, trebuie implicate echipamente și resurse umane care să permită finalizarea alăptării vițeilor în decurs de 1 oră;
- Pentru a evita contaminarea secundară a laptelui pasteurizat, este necesar să se asigure spălarea calitativă a echipamentelor de lapte, conductelor de lapte și tancurilor, să se reducă la minimum contactul laptelui cu aerul și să se respecte regulile de păstrare și transport al laptelui pasteurizat.
Calculator interactiv pentru temperatura de pasteurizare UZM
Introduceți contaminarea bacteriană inițială a laptelui crud (UFC/cm3) sau deplasați cursorul pentru a calcula temperatura optimă de pasteurizare pe UZM:
Fomin R.G., Simonov Ev.B. • 01.02.2019