Experiența de exploatare a instalațiilor cu încălzire în infraroșu UZM pentru pasteurizarea și decontaminarea laptelui
Experiența de utilizare a instalațiilor cu încălzire în infraroșu pentru pasteurizarea și decontaminarea laptelui și compararea lor cu alte tipuri de pasteurizatoare
Analiză inginerească și veterinară completă a peste 400 de pasteurizatoare electrice de lapte în infraroșu UZM aflate în exploatare: comparație cu sistemele cu menținător tubular, cu cuvă, cu abur și cu manta de apă, profilaxia tuberculozei și leucozei, calculul preîncălzirii în recuperator și recomandări practice de montaj și exploatare.
„Laptele de la vacile condiționat sănătoase față de tuberculoză dintr-o exploatație afectată și de la vacile reacționate la tuberculină dintr-o exploatație indemnă (în perioada determinării la acestea a cauzelor sensibilizării la tuberculină) se decontaminează prin metoda pasteurizării în pasteurizatoarele sistemelor existente la regimul de 85 °C timp de 30 de minute sau la regimul de 90 °C timp de 5 minute, iar pe instalațiile cu încălzire în infraroșu — la regimul de 79,5 °C ± 0,5 °C fără menținere.” (Instrucțiunea privind măsurile de profilaxie și asanare a efectivelor de animale de tuberculoză, Punctul 6.1). Toate pasteurizatoarele care nu asigură regimurile menționate de decontaminare sunt pasteurizatoare comerciale obișnuite și nu pot fi utilizate pentru decontaminarea veterinară a laptelui.
1. Alegerea echipamentului, criza post-sovietică din sectorul laptelui și neajunsurile menținătoarelor tubulare
Unul dintre cele mai responsabile momente în procesarea laptelui este alegerea echipamentului. Este necesar să se întocmească cu atenție schema tehnologică și să se verifice dacă nu cumva cel puțin una dintre caracteristicile echipamentului achiziționat contravine acesteia. Laptele integral este baza tuturor proceselor, de aceea, cu cât produsul după prelucrarea primară este mai apropiat prin proprietățile sale tehnologice de laptele integral nativ, cu atât va fi mai larg spectrul produselor lactate care vor putea fi obținute ulterior din acesta. Vă prezentăm pasteurizatorul de lapte în infraroșu UZM.
Până în prezent au fost fabricate peste 400 de pasteurizatoare cu încălzire electrică în infraroșu de diferite modificări și productivități, marea majoritate fiind exploatate cu succes. În Ucraina, aceste instalații funcționează în toate regiunile țării.
Trebuie menționat că, după destrămarea URSS, creșterea vacilor de lapte în Ucraina, ca și în multe alte foste republici sovietice, a traversat o criză profundă. Pe de o parte, se reducea efectivul de animale, iar pe de altă parte, scădeau producțiile de lapte. Condițiile de întreținere a bovinelor de lapte s-au înrăutățit din cauza lipsei de fonduri pentru pregătirea furajelor complete, repararea adăposturilor și întreruperile de energie electrică. Aceasta a condus la creșterea incidenței bolilor la animale — mastită, tuberculoză, leucoză. În cumul cu creșterea încărcăturii bacteriene a laptelui proaspăt muls, s-a pus acut problema prelucrării primare a laptelui direct la fermă. Majoritatea întreprinderilor agricole nu își puteau permite pasteurizatoare din import din cauza prețului lor ridicat.
În ceea ce privește decontaminarea laptelui, practic tot ceea ce poate oferi producătorul autohton convențional se rezumă la instalații care încearcă să susțină regimul aprobat în Instrucțiunea de combatere a tuberculozei (menținerea laptelui încălzit la 90 °C timp de 5 minute sau a laptelui încălzit la 85 °C timp de 30–35 de minute) și, pe de altă parte, pasteurizatoarele cu încălzire în infraroșu, care asigură decontaminarea laptelui împotriva tuberculozei, leucozei și brucelozei la temperatura de 79 °C fără menținere, în flux continuu. Pentru realizarea regimului de 90 °C timp de 5 minute, pasteurizatoarele obișnuite de lapte sunt echipate cu un menținător tubular, în care produsul încălzit staționează timpul necesar, fapt ce se răsfrânge negativ asupra consumului de energie la prelucrarea laptelui și asupra calității spălării.
Nu putem trece cu vederea un detaliu fizic esențial: produsul fierbinte aflat în menținător se răcește. Dacă ținem cont că aceeași Instrucțiune de combatere a tuberculozei prevede menținerea laptelui încălzit la 85 °C timp de 30 de minute, devine clar că asigurarea regimului de decontaminare cu ajutorul unui menținător tubular neîncălzit este imposibilă.
Astfel, o instalație cu productivitatea de 1 tonă pe oră (1.000 l/oră), pentru a asigura menținerea laptelui timp de 5 minute, trebuie să aibă un menținător cu volumul de cel puțin 80 de litri. În acest interval, produsul se va răci cu mai mult de 5 °C, ceea ce înseamnă că timpul obligatoriu de menținere crește la cel puțin 30 de minute. Dar în 30 de minute produsul se va răci și mai puternic!
În plus, curgerea laptelui într-un menținător de un asemenea volum are caracter laminar, motiv pentru care pe pereți se depune piatra de lapte. Din exact același motiv, spălarea instalației în regim fără dezasamblare (CIP) este ineficientă.
Pasteurizatoarele de lapte în care produsul este încălzit într-o vană (cuvă) sunt lipsite de acest neajuns al menținătorului tubular. Totuși, ele sunt lipsite și de recuperator, care permite economisirea a până la 80% din energia necesară pentru încălzire. În plus, după încălzirea la 85 °C, laptele trebuie răcit, consumând o cantitate însemnată de apă și energie electrică. Trebuie menționată însă utilitatea de neînlocuit a vanelor de pasteurizare de lungă durată în anumite procese tehnologice specifice: menținerea zerului și a laptelui cu culturi starter la o anumită temperatură pe o perioadă îndelungată la fabricarea iaurturilor, chefirului și a unor tipuri de brânzeturi.
Dacă laptele este încălzit cu abur, este necesară o centrală termică. Pasteurizatoarele cu abur sunt eficiente economic doar la productivități de peste 10 tone pe oră. Pasteurizatoarele care utilizează pentru încălzirea laptelui o manta de apă sunt inferioare ca economicitate pasteurizatoarelor în infraroșu, deoarece folosesc un agent termic intermediar în locul încălzirii directe a produsului. Iar în cazul necesității transformării pasteurizatorului în decontaminator, reapare problema menținătorului tubular cu toate dezavantajele menționate mai sus.
Pe fondul celor expuse, se poate afirma că, alături de pasteurizatoarele în infraroșu (al căror regim de decontaminare este aprobat prin Instrucțiunea de combatere a tuberculozei, de Direcția Principală de Medicină Veterinară cu Inspecția Veterinară de Stat, de Ministerul Sănătății al Ucrainei și de adjunctul Medicului Sanitar Șef de Stat), producătorii autohtoni convenționali propun echipamente care fie nu se deosebesc în principiu de cele utilizate acum 50 de ani, fie nu asigură regimul omologat de decontaminare.
2. Universalitatea tehnologică și profilaxia infectării prin laptele degresat
Pasteurizatoarele de lapte în infraroșu (UZM) reprezintă în prezent singurul echipament la utilizarea căruia decontaminarea laptelui are loc la 79,5 °C în flux continuu (fără menținere). La o temperatură mai joasă de pasteurizare, UZM lucrează ca un pasteurizator comercial obișnuit.
Astfel, dacă instalația UZM este achiziționată de o fermă afectată de tuberculoză sau leucoză, aceasta nu va avea probleme la recepția laptelui la fabrica de lactate, deoarece regimul menajant de pasteurizare-decontaminare (79,5 °C fără menținere) păstrează toate proprietățile tehnologice ale produsului. Atât impactul termic, cât și cel mecanic asupra laptelui sunt reduse la minimum, iar exploatația rezolvă simultan problema alăptării vițeilor.
Dacă o instalație UZM de mare productivitate este achiziționată de o mini-fabrică de prelucrare a laptelui sau de o fabrică de lactate, laptele după pasteurizare poate fi ambalat direct. După caracteristicile organoleptice ale produsului și păstrarea compoziției de vitamine, UZM depășește echipamentele tradiționale de pasteurizare, având totodată un termen de păstrare mai îndelungat. De asemenea, din laptele tratat în infraroșu este posibilă fabricarea aproape a întregului spectru de produse lactate acide, unt, smântână, brânzeturi tari, cazeină, lapte praf și alimente pentru copii. Cu pasteurizatoare în infraroșu sunt echipate linii de producție pentru toate produsele enumerate mai sus. Regimul de pasteurizare obișnuită (temperatura sub 79,5 °C) este și mai puțin energofag, dar eficient pentru distrugerea microorganismelor dăunătoare mai puțin rezistente.
Să abordăm chestiunea necesității prelucrării primare a laptelui la ferma de vaci. Majoritatea exploatațiilor expediază laptele la fabricile de lactate și, prin urmare, trebuie doar să asigure păstrarea mulsului de seară până dimineața — scop pentru care este suficientă răcirea laptelui fără pasteurizare. Dacă însă exploatația dorește să își comercializeze singură laptele în centrul raional sau regional, pasteurizatorul este indispensabil din două motive:
- Respectarea cerințelor sanitar-veterinare;
- Menținerea acidității și a încărcăturii bacteriene a laptelui în limitele normelor pe parcursul întregii zile. În plus, dacă laptele nepasteurizat nu se vinde integral în timpul zilei, până seara se alterează. În schimb, laptele pasteurizat nevândut poate fi răcit din nou peste noapte și comercializat a doua zi fără pierderea calității și a însușirilor organoleptice.
Unele exploatații se ocupă singure de fabricarea produselor lactate, unde procesul tehnologic impune pasteurizarea laptelui; ponderea acestor ferme este în creștere.
Cu totul altfel se prezintă necesitatea decontaminării veterinare a laptelui. Până în anul 2000, situația arăta astfel: pasteurizatorul în infraroșu era cumpărat de o exploatație asupra căreia fusese deja instituită carantina sau care se afla în pragul acesteia. Exploatațiile și așa lipsite de resurse financiare erau nevoite să cheltuiască mijloace materiale și de muncă uriașe pentru asanarea efectivului și a adăposturilor.
Măsurile profilactice costă de zeci de ori mai puțin. În prezent, procesarea laptelui are caracter centralizat — la fabricile de lactate, ceea ce este justificat economic. Reversul acestui fenomen este însă ușurința cu care se răspândesc tuberculoza și leucoza în acele ferme care utilizează serviciile aceleiași fabrici de lactate ca și o exploatație afectată. Acest risc este pe deplin conștientizat de conducătorii de exploatații agricole care privesc în perspectivă. După privatizarea întreprinderilor agricole și îmbunătățirea situației lor economice, a crescut brusc numărul celor care doresc să achiziționeze un pasteurizator în infraroșu tocmai din considerente profilactice. În prezent există raioane în care până la 60% dintre ferme sunt dotate cu pasteurizatoare de lapte în infraroșu. Experiența demonstrează că, din punct de vedere sanitar-veterinar, este deosebit de eficientă achiziționarea instalațiilor în infraroșu de către mai multe ferme dintr-un raion sau instalarea unei singure unități de mare productivitate la fabrica de procesare a laptelui. Această ultimă variantă exclude complet o cale majoră de introducere a agentului patogen în fermă: întreprinderea agricolă predă laptele la fabrică și preia laptele degresat (smântânit) pentru alăptarea vițeilor. Regimurile obișnuite de pasteurizare a laptelui la fabrică nu asigură decontaminarea lui împotriva tuberculozei și leucozei, astfel încât într-o fermă sănătoasă poate ajunge lapte degresat infectat provenit de la o exploatație afectată.
3. Aciditatea laptelui (≤ 21 °T), colostrul și formula de preîncălzire în recuperator
Experiența de exploatare arată că, la utilizarea pasteurizatoarelor în infraroșu, cele mai mari exigențe se impun față de aciditatea laptelui și absența unei concentrații ridicate de colostru. Înainte de pasteurizare, laptele trebuie strecurat prin țesătură din lavsan. Aciditatea laptelui nu trebuie să depășească 21 °T. Aceasta este o cerință generală pentru toate instalațiile de pasteurizare echipate cu recuperator cu plăci sau tubular: la o aciditate a laptelui apropiată de 21 °T, laptele poate coagula nu doar în secțiunea de încălzire, ci și în partea fierbinte a recuperatorului. Dacă tehnologia de muls nu permite separarea laptelui tânăr (colostral/de tranziție) de cantitatea totală sau dacă tehnologia de colectare și transport pe timp de vară nu garantează o aciditate sub 21 °T, PE Fomin R.G. poate oferi pasteurizatoare cu regim deosebit de menajant de pasteurizare (Construcție Specială SK) la un preț competitiv.
Pasteurizatoarele moderne se pot deosebi prin modul de încălzire a produsului, având în comun (dacă nu este vorba despre o vană de pasteurizare de lungă durată) prezența recuperatorului cu plăci sau tubular, utilizat pentru reducerea consumului de energie și a temperaturii produsului la ieșire. Dacă la Beneficiar există pericolul pătrunderii în echipamentul de pasteurizare a laptelui cu aciditate ridicată (peste 21 °T) sau cu conținut ridicat de colostru, folosim următoarea formulă:
unde trecup este temperatura produsului între recuperator și secțiunea de încălzire (°C); tin este temperatura inițială a produsului (°C); ηrecup este coeficientul de recuperare al schimbătorului de căldură; iar tpast este temperatura de pasteurizare (°C).
Dacă trecup în urma înlocuirii datelor va fi mai mare de 68 °C, există pericolul coagulării produsului cu conținut ridicat de colostru sau aciditate peste 21 °T încă în recuperator. Această probabilitate este cu atât mai mare, cu cât trecup este mai aproape de 82 °C. După cum arată experiența, depunerile se formează pe plăci în recuperatoarele cu plăci și în țevi în recuperatoarele tubulare la trecerea laptelui cu conținut mare de colostru sau aciditate peste 21 °T chiar și la regimuri turbulente de mișcare a lichidului de:
unde Re este criteriul adimensional Reynolds.
Indiferent de calitatea laptelui care se pasteurizează, tehnologia de spălare trebuie respectată integral. Aceasta se realizează în mod semiautomat fără dezasamblare (CIP) cu soluții alcaline și acide, cu clătire intermediară și finală.
La respectarea cerințelor privind strecurarea prealabilă a laptelui prin lavsan, aciditatea, conținutul de colostru și tehnologia de spălare, instalațiile necesită reparații de întreținere doar o dată la câțiva ani (înlocuirea garniturilor de cauciuc ale recuperatorului, a elementelor de încălzire în infraroșu și a etanșării mecanice frontale a pompei de lapte).
4. Leasing, automatizarea AQ-teck, tensiunea la postul de transformare, regimul de iarnă și sfaturi practice
În ultimul timp a devenit popular modelul de achiziție a instalației UZM în care departamentul de materie primă al fabricii de procesare a laptelui, asigurându-se cu materie primă de calitate, încheie contracte cu fermele furnizoare și cumpără pentru acestea echipamentul în sistem de leasing.
Pasteurizatoarele în infraroșu sunt echipate cu mijloace de automatizare și înregistrare a regimului termic (aparat digital AQ-teck, înregistrator Disk-250), ceea ce asigură fiabilitatea menținerii regimului termic și posibilitatea controlului furnizorului de către fabrica de lactate.
Proba peroxidazei la o temperatură atât de joasă (79,5 °C) nu va indica inactivarea enzimei. De aceea, fie temperatura de pasteurizare se ridică la 86 °C, fie calitatea pasteurizării se verifică prin proba fosfatazei, fie laptele este însoțit de termograma pasteurizării.
Exploatațiilor agricole, mini-secțiilor de prelucrare a laptelui și fabricilor de lactate care au decis să achiziționeze un pasteurizator în infraroșu de mare productivitate li se recomandă să acorde atenție următoarelor aspecte practice:
- Puterea transformatorului postului local și tensiunea (≥ 210 V): Este suficientă puterea transformatorului de la postul local de transformare? La o putere insuficientă în sarcină, rețeaua nu poate asigura minimumul necesar de 210 V pe fază. Acest aspect vizează în special pasteurizatoarele de mare productivitate în orele de seară și în sezonul rece, când consumul de energie în rețea este ridicat.
- Coeficientul de recuperare și consumul specific de energie: La temperatura de decontaminare de 80 °C, pasteurizatorul în infraroșu consumă 13 kWh la 1 tonă de lapte la un coeficient de recuperare al schimbătorului de căldură de 83% și doar 9 kWh la 1 tonă de lapte la un coeficient de recuperare de 89%. Acest lucru este suficient pentru ca produsul pasteurizat la ieșirea din pasteurizator să aibă o temperatură cu doar 9 grade mai mare decât înainte de pasteurizare. La cererea beneficiarului, recuperatorul poate fi echipat cu o secțiune suplimentară de răcire (asigurarea cu apă gheață sau saramură revenind beneficiarului). De asemenea, la cererea beneficiarului poate fi adaptat coeficientul de recuperare: la reducerea acestuia, temperatura produsului pasteurizat la ieșire crește (aspect actual pentru instalațiile de alăptare a vițeilor, obținerea smântânii și fabricarea brânzeturilor) odată cu creșterea consumului de energie; la mărirea coeficientului de recuperare, consumul de energie scade la 7–9 kWh/tonă, în condițiile creșterii costului instalației cu 9%.
- Temperatura peste 0 °C în încăpere în sezonul rece: Întrucât pasteurizatorul în infraroșu efectuează spălarea fără dezasamblare (CIP), după terminarea lucrului acesta rămâne plin cu apă. O temperatură negativă poate îngheța și deteriora subansamblurile etanșe ale instalației. Dacă exploatația nu poate asigura încălzire centralizată, este suficientă amplasarea unei aeroterme electrice în imediata apropiere a pasteurizatorului pentru a menține temperatura peste 0 °C.
- Presiunea apei de spălare, vasul tampon de 200 l și filtrul din sită de inox: Uneori ne confruntăm cu o alimentare nesatisfăcătoare cu apă pentru spălarea echipamentului în infraroșu — fie presiune insuficientă (trebuie asigurată o cantitate de apă în unitatea de timp egală cu productivitatea instalației, din cauza conductelor colmatate de la turnurile de apă, a consumului ridicat de apă vara sau a puterii insuficiente a pompei submersibile), fie apă cu conținut mare de nisip sau rugină. Dacă presiunea este insuficientă, se montează un recipient intermediar pentru apă (de cel puțin 200 l), ridicat la 1,0–1,5 m pentru asigurarea debitului maxim. Dacă rugina este spălată de soluția acidă la igienizarea CIP, nisipul se poate acumula în recuperator și în pompă, reducând productivitatea pasteurizatorului și ducând la înfundarea acestuia. Experiența arată că este suficient un filtru fin tip ciorap din sită de oțel inoxidabil pentru a asigura apă curată pentru spălare.
- Furtunurile de lapte din PVC și instruirea a 2 operatori: S-au recomandat foarte bine furtunurile alimentare de lapte din PVC: încălzite în apă clocotită, acestea se strâng etanș pe ștuțurile conductelor, fără a permite scurgeri de lapte. De asemenea, un sfat pentru cei care au decis să achiziționeze un pasteurizator în infraroșu: desemnați din timp operatorii — 2 persoane pentru a asigura posibilitatea înlocuirii la nevoie. Când această chestiune nu este lăsată pe ultimul moment, operatorul are posibilitatea să urmărească procesul de montaj al instalației încă de la început, învățând concomitent modul de lucru pe echipament și familiarizându-se cu construcția acestuia. Montajul se efectuează gratuit și durează, de regulă, câteva ore.
- Cerințe standard față de încăpere (1,5 × 2,0 m): Pasteurizatorul în infraroșu se montează pe o suprafață de doar 1,5 × 2,0 metri, luând deja în calcul accesul comod al operatorului din toate părțile. Panta pardoselii spre canalizare, pereții placați cu faianță sau vopsiți cu vopsea de ulei, priza de împământare și rețeaua trifazată de 380/400 V sunt cerințe standard.
5. Rentabilitatea fermei, sănătatea vițeilor și aplicațiile în procesarea laptelui
Achiziționând un pasteurizator în infraroșu, exploatația rezolvă simultan mai multe probleme: alăptarea vițeilor, profilaxia tuberculozei și leucozei, prelucrarea primară a laptelui, posibilitatea ambalării laptelui în pungi sau comercializării lui din tanc.
Cea mai mare cerere o înregistrează pasteurizatoarele cu productivitatea de 0,2 – 1,0 t/oră (200 – 1.000 l/oră). Pasteurizatoarele cu productivitatea de 200 – 500 l/oră sunt achiziționate de ferme pentru decontaminarea laptelui mastitic în scopul alăptării vițeilor. Pasteurizatoarele de productivitate mai mare, de 600 – 3.000 l/oră, sunt achiziționate de mini-fabricile de procesare a laptelui; după pasteurizare, laptele fie este ambalat, fie este dirijat către separator, omogenizator sau vana de brânzeturi.
După ce vițeii încep să fie alăptați cu lapte decontaminat, la aceștia scad brusc diareile, morbiditatea și mortalitatea. Iar laptele neconform, dintr-un articol de pierderi, începe să aducă profit.
Laptele ambalat în pungi de polietilenă după pasteurizarea pe pasteurizatorul în infraroșu se păstrează până la 10 zile. Printre exploatațiile și mini-secțiile care utilizează pasteurizatoare în infraroșu se numără producători de brânzeturi tari și moi, unt și smântână. Dacă la separator este prelucrat lapte pasteurizat pe pasteurizatorul în infraroșu, se asigură obținerea atât a smântânii, cât și a laptelui degresat pasteurizate și microbiologic pure.
Pentru consultanță tehnică și achiziționarea pasteurizatoarelor de lapte în infraroșu, apelați: +380503257808, +380503257812, e-mail: pasteurizer.ir@gmail.com.